eram prea tânăr să îmi număr anii
toate firele de nisip în care îmi rătăcesc privirea
înainte să păşesc în vid
sunt prea tânăr să simt cum trece timpul
crestând în ceasurile vechi
şi totuşi
cât de des ne eram nouă înşine
atât de stranii de străini
şi încă ne suntem
12 februarie 2006
Sezon imperfect
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu