Nu se va schimba nimic, nu te plange. Cate o tusa, ici-colo.
Nu ma astept la nimic de la ziua de maine. Ascult armele ascutindu-se in bucataria stramta a sufletului tau, te privesc cu acelasi drag dintotdeauna si nu ma pot lecui. Am aceleasi ganduri, aceleasi gesturi, mi-e la fel de dor. Nu stiu care dintre noi e mai infirm - eu sau tu? In acest joc nu exista castigatori, pentru ca nu exista miza...
30 noiembrie 2007
restaurarea diminetii
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu