pe dinauntru

am deschis freastra, te-ai uitat inauntru.
in fata avalansei, te-a cuprins un fel de neliniste.
daca ai fi avut unde, probabil ai fi fugit.
te-as fi inteles, dar m-ar fi durut.
plecarile inexplicabile dor, ca si acelea pe care nu vrei sa ti le explici.

intre noi reapare mereu un nume. il invoci cu seninatate,
iar eu simt cum ma roade gelozia.

perfect stupid.

de ce?

pentru ca acel nume e aproape de tine. eu, nu.

[distantele-s relative si din cand in cand mai purtam si ochelari nepotriviti, ar spune prietenul glumet]