pic... pic... picaturi de ploaie

Aseara am descoperit o piesa noua. O asculta frate-meu in camera lui, fara sa stie ca lasasem usa deschisa. Asa, sunetele au migrat usor-usor spre camera mea, inundand-o cu lumina - o lumina orbitoare, plina de caldura. La inceput - picaturi de ploaie, cazand pe asfaltul incins, la asfintitul soarelui. O ploaie care sterge toate amintirile, dupa care rasare soarele. In mijlocul noptii...

Am mai trait paradoxuri de felul asta. Traindu-le, incepi sa crezi in minuni...