Cu zâmbetul lui cinic, perverteşte înţelesurile evidente pentru a le transforma în înţelesuri ascunse, ştiute numai de el… Observi mâinile mari, terminate în degete lungi. Când şi le deschide, arată ca două căngi cu care străpunge aerul care-l înconjoară. Rareori şi le odihneşte pe cuta pantalonului reiat. Le agită în aer, prinde cu ele pahare, ţigări, cărţi şi, din când în când, un sân round şi moale, pe care-l caută cu setea unui nou-născut. Domnul Gray nu este un libidinos, ci un bărbat ca oricare altul, exercitându-şi drepturile "funcţiei" sale. Ii prinde în joc pe cei amatori de aşa ceva, dar nu respectă regulile jocului. Spune că-i fac rău şi le evită intotdeauna.
Mi-l imaginez seara, în halat, stând în faţa televizorului, cu motanul preferat în braţe. Are două pisici în casă, dar preferă pisicii tinere pe motanul cel batrân, care-i seamănă - e capricios şi reţinut şi are uneori accese inexplicabile de afecţiune. Motanul are 12 sau 14 ani, domnul Gray nu-şi mai aduce aminte exact.
24 februarie 2008
mâinile
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu