bookmark de 1 iunie

A învăţa să pierzi e o chestie dificilă, mai ales când pierzi în faţa unui om pe care nu-l cunoşti, pe care nu l-ai văzut în viaţa ta. E foarte posibil ca el să nici nu existe şi-atunci cu cine te "lupţi"? Cine pierde şi cine câştigă?
Cineva, undeva, împlineşte mâine o anumită vârstă. Nu l-am mai văzut de vreo 11 ani şi totuşi îmi aduc aminte că mâine e ziua lui. Aşa mi se întâmplă uneori, îmi încarc memoria cu inutilităţi. În cazul de faţă s-a întâmplat aşa din cauză că n-am apucat să o sărbătorim niciodată, a rămas ceva neterminat. Însă unele drumuri pur şi simplu nu se întâlnesc. Par a se intersecta, dar de fapt nu. Încăpăţânarea unora şi indiferenţa celorlalţi lasă loc berechet pentru interpretări, pentru reveniri, pentru asocieri altminteri puţin probabile.
Aşa că o să-mi iau carneţelul şi pixul cu tuş şi-o să merg în parc să continuu povestea începută. O să găsesc o bancă la umbră şi o să mă gândesc la ce nu se mai poate întâmpla. Şi asta pentru că aici nu se sărbătoreşte nimic, deocamdată, doar se constată o paralizie a memoriei, un cric stricat, o persoană care vrea să vorbească. Cât despre mine, mai bine scriu :).