catargul

în copilărie, când ploua, ieşeam cu fratele meu în curtea din spatele casei ca să găsim melci.
îi studiam cu multă mirare, încercam să nu călcăm pe ei, să nu-i strivim.
ploaia cu care a început weekend-ul ăsta mi-a adus aminte de ei, dar şi de un catarg uitat - într-un 2 Mai de demult, al anilor '80 - pe care ne suiam noi, copiii, ca să le atragem atenţia "celor mari".
cei mari, în care mă regăsesc astăzi.
how times they are a'changing :)